Angela Nuțu
Beneficiile Meditației Dovedite Științific – 76 De Lucruri Pe Care Trebuie Să Le Știi

beneficiile meditatiei dovedite stiintific - 76 de lucruri pe care trebuie sa le stii

Beneficiile Meditației Dovedite Științific – 76 De Lucruri Pe Care Trebuie Să Le Știi

Cu toţii am auzit că „meditaţia e bună pentru tine”. Bună în ce sens? Este vorba doar de ce spun oamenii care o practică de 10 ani sau există şi studii ştiinţifice care să demostreze beneficiile specifice?

În acest articol gigantic am făcut un rezumat al câtorva descoperiri ştiinţifice asupra beneficiilor meditaţiei. Au fost analizate peste 100 de studii (dintre care unele sunt o analiză a sute de alte studii), şi am împărţit descoperirile în 76 de beneficii (cu câte 46 de subcapitole). Vei fi surprins în timp ce le citeşti.

Poate că ai remarcat că pe multe bloguri, când oamenii răspund la întrebarea „de ce ar trebui să meditezi” sau „care sunt beneficiile meditaţiei”, că se menţionează şi câteva beneficii aduse sănătăţii, precum şi spirituale, dar uită destul de multe altele; sau cărora pur şi simplu le lipsesc dovezile ştiinţifice care să susţină afirmaţiile. Există mai mult de 3.000 de studii ştiinţifice asupra beneficiilor meditaţiei.

Aceste studii s-au bazat pe diferite tipuri de meditaţie, am inclus şi detalii ori de câte ori au fost relevante. Unele efecte, precum compasiunea crescută şi legăturile sociale sunt mai proeminente ca rezultat al unor tehnici specifice de meditaţie (cum ar fi meditaţia budhistă de iubire-bunătate). Cu toate acestea, propria înţelegere şi practică este că orice fel de meditaţie autentică va include majoritatea acestor beneficii, variind în intesitate. Există de asemenea dovezi că practicarea meditaţiei va fi mult mai benefică pentru tine dacă descoperi o tehnică care îți place mai mult.

 Pe scurt

Ce va avea loc dacă începi să meditezi de azi:

Bunăstare emoţională

  • Diminuează îngrijorarea, anxietatea şi impulsivitatea
  • Diminuează stresul, frica, sentimentul de singurătate şi depresia
  • Îmbunătăţeşte încrederea în sine şi auto acceptarea
  • Amplifică rezistenţa în faţa durerii
  • Creşte optimismul, relaxarea şi conştientizarea
  • Ajută la prevenirea mâncatului de tip emoţional (excesiv) şi a fumatului
  • Ajută la dezvoltarea conexiunilor sociale pozitive
  • Îţi îmbunătăţeşte starea şi inteligenţa emoţională

 

Super creier

  • Creşte puterea mentală şi atenţia
  • Sporeşte retenţia de amintiri şi reamitirea
  • Aptitudini cognitive şi o gândire creativă mai bune
  • O mai bună luare de decizii şi rezolvare de probleme
  • O mai bună procesare a informaţiei
  • Ajută la ignorarea distragerilor
  • Ajută la gestionarea ADHD-ului

 

Organism mai sănătos

  • Îmbunătăţeşte sistemul imunitar şi nivelurile de energie
  • Îmbunătăţeşte ritmul respirator şi pe cel cardiac
  • Reduce presiunea arterială
  • Ajută la o longevitate sporită
  • Diminuează problemele de inimă şi cele legate de creier
  • Diminuează tulburările inflamatorii şi astmul
  • Diminuează sindroamul premenstrual şi de menopauză
  • Ajută în prevenirea artritei, fibriomialgiei şi HIV-ului

 creierul si meditatia

  1. Creierul şi Stările Sale

Meditaţia este ca un fel de vitamină pentru creierul tău. Este bine să o consumi în fiecare zi.

 

Practicarea meditaţiei scade depresia

 

Într-un studiu realizat în 5 şcoli gimnaziale din Belgia, ce a inclus aproximativ 400 de studenţi (cu vârste între 13 şi 20 de ani), profesorul Filip Raes a ajuns la concluzia că „studenţii care urmează un program de mindfulness în clasă au raportat reduceri ale indicilor de depresie, anxietate şi stres, maxim 6 luni mai târziu. Mai mult decât atât, a scăzut probabilitatea ca studenții să  dezvolte simptome pronunţate asemănătoare depresiei”.

Un alt studiu, de la Universitatea din California, realizat pe pacienţi care în trecut au fost diagnosticaţi cu depresie, a ajuns la concluzia că meditaţia mindfulness scade gândirea de tip ruminaţie şi credinţele disfuncţionale.

Un alt studiu a ajuns la concluzia că meditaţia mindfulness poate fi eficientă în tratarea despresiei cam în aceeaşi măsură ca terapia prin medicamente anti-depresive”.

Surse : ScienceDaily, Link Springer, Jama Network

 

Meditaţia de tip mindfulness ajută la tratarea depresiei viitoarelor mămici

 

Femei cu sarcini de mare risc care au participat la 10 săptămâni de pregătire în mindfulness yoga au cunoscut reduceri în simptomele depresive, conform studiului pilot de fezabilitate al Universităţii Michigan Health System. Viitoarele mămici au demonstrat o conexiune mai intensă cu bebeluşii din pântec. Aceste descoperiri au fost publicate în Complementary Therapies in Clinical Practice.

Sursa: Medical News Today

 

Practicarea meditaţiei ajută la reglarea stărilor şi a afecţiunilor de anxietate

 

O altă cercetare a ajuns la concluzia la care au ajuns peste 20 de studii controlate, luate la întâmplare din PubMed, PsycInfo, şi Cochrane Databases, ce includeau tehnici de Meditaţie, rugăciuni meditative.

Concluzia este că meditaţia mindfulness ar putea fi eficientă în tratarea anxietăţii la un nivel asemănător cu terapia prin medicamente antidepresive.

Sursa: The Journal of Alternative and Complementary Medicine, Jama Network

S-a descoperit că meditaţia este eficientă în tratarea anxietăţii şi depresiei aşa cum o fac şi medicamentele anti depresive.

 

Meditaţia reduce stresul şi anxietatea în general

 

Un studiu de la Universitatea Wisconsin-Madison indică faptul că practicarea „Meditaţiei de tip Monitorizare Deschisă” (cum ar fi Vipassana), reduce densitatea materiei gri din zone ale creierului ce au legătură cu anxietatea şi stresul. Meditatorii au fost mai capabili să „fie atenţi moment de moment la şirul de stimuli la care au fost expuşi şi este mai puțin probabil să se blocheze la oricare din stimuli.

„Meditaţia de tip Monitorizare Deschisă” implică o monitorizare non-reactivă a conţinutului experienţei dintr-un moment în altul, în special ca modalitate de recunoaştere a naturii modelelor emoţionale şi cognitive.

Există şi alte studii, pentru care prezint doar link-ul sursă, pentru a evita repetiţia.

Surse: NCBI, Wiley Online Library, The American Journal of Psychiatry, ScienceDirect, American Psychological Association, American Psychosomtic Medicine Journal, Medical News Today

 

 Meditaţia ajută la reducerea simptomelor de tulburare de panică

 

Într-o cercetare publicată în American Journal of Psychiatry, 22 de pacienţi diagnosticaţi cu tulburare de anxietate sau tulburare de panică au fost supuşi pentru examinare la 3 luni de pregătire în meditaţie şi relaxare. Ca rezultat, pentru 20 de pacienţi efectele de panică şi ale anxietăţii s-au redus substanţial, iar schimbările au fost menţinute şi în timpul follow-up.

Sursa: American Journal of Psychiatry

 

Meditaţia creşte concentraţia de materie gri din creier

 

Un grup de neurocercetători de la Harvard au condus un experiment în care 16 oameni au fost supuşi pentru experiment la un curs de 8 săptămâni de mindfulness, folosind meditaţii ghidate şi integrarea mindfulness-ului în activităţile de zi cu zi. Rezultatele raportate de Sara Lazar, PhD. La finalul acestuia, scanările RMN au arătat concentraţia de materie gri în zone ale creierului implicate în învăţare şi memorie, reglarea emoţiilor, simţul sinelui şi deţinerea de perspectivă.

Sunt şi alte studii care arată volume de materie gri în hipocamp şi lobii frontali pentru cei care meditează de mult timp.

Surse:Psychiatry Research Neuroimaging, ScienceDirect

 

Meditaţia îmbunătăţeşte acut vigilenţa psihomotoare, şi poate scădea nevoia de somn

 

Într-o cercetare susţinută de Universitatea Kentucky, participanţii au fost testaţi sub 4 condiţii diferite: Control(C), Pui de somn (N), Meditaţie (M) şi Deprivarea de somn plus Meditaţie. Din experiment au făcut parte oameni care nu meditează, meditatori începători, dar şi experimentaţi. Rezultatele au sugerat că:

“Meditaţia oferă cel puţin o îmbunătăţire pe termen scurt a performanţei, chiar şi la meditatorii începători. La cei care practică asta de mult timp, multiplele ore petrecute în meditaţie au fost asociate cu o scăderea semnificativă din timpul total de somn, atunci când s-au comparat cu perechile de control de acelaşi sex şi vârstă, dar care nu meditau. Dacă meditaţia chiar poate înlocui o parte din somn sau ajută la recuperarea nesomnului sunt nelămuriri supuse investigaţiilor ulterioare”.

Surse: NCBI, DoctorsOnTM, Time Magazine

 

Meditaţia pe termen lung îmbunătăţeşte abilitatea de a genera unde gama în creier

 

Într-un studiu realizat asupra călugărilor tibetani budhişti, condus de neurocercetătorul Richard Davidson de la Universitatea Wisconsin, s-a descoperit că meditatorii începători „au arătat o mică creştere în activitatea gamma, iar majoritatea călugărilor au demonstrat creşteri extrem de mari, astfel de creşteri n-au fost niciodată raportate în literatura neuro-ştiinţei”.

Sursa: The Wall Street Journal

 

Meditaţia ajută la reducerea consumului de alcool şi de substanţe

 

Trei studii realizate cu meditaţia Vipassana asupra populaţiei întemniţate au sugerat că poate ajuta la reducerea consumului de alcool şi substanţe.

Sursa Journal Of Alternative and Complementary Medicine

gandire si performanta - meditatie

 

  1. Gândire şi performanţă

 Meditaţia îţi îmbunătăţeşte concentrarea, atenţia şi abilitatea de a lucra în condiţii de stres

 

Un studiu condus de Katherine MacLean de la Universitatea California a sugerat că în timpul şi după pregătirea în meditaţie, subiecţii au fost mai abili la a-şi menţine concentrarea, în special la cerinţele repetitive şi plictisitoare.

Un alt studiu a demonstrat cum, cu doar 20 de minute de practică pe zi, studenţii au putut să-şi îmbunătăţească rezultatele la teste de abilitate cognitivă, în unele cazuri s-au descurcat de 10 ori mai bine decât grupul care nu a meditat. Au avut rezultate mai bune şi la cerinţele de procesare a informaţiei, create pentru a induce stresul de termen limită.

De fapt, există dovezi care atestă că cei care meditează au avut un cortex prefrontal şi un lob insular anterior drept mai groase, şi de asemenea, au ajuns până la pragul în care meditaţia ar putea compensa pierderea abilităţii cognitive odată cu vârsta înaintată.

Surse Time Magazine, NCBI, Link Springer

 

Meditaţia îmbunătăţeşte procesarea informaţiei şi luarea deciziilor

 

Eileen Luders, un profesor asistent de la Laboratorul de Neuro Imagistică UCLA şi colegii lui au descoperit că meditatorii pe termen lung au cantităţi mai mari de girificare (abilitatea creierului de a traversa schimbări fiziologice, ce ar putea să-i permită creierului să proceseze informaţia mai repede) decât oamenii care nu meditează. Oamenii de ştiinţă suspectează că girificarea este responsabilă pentru a face creierul mai bun la procesarea informaţiei, luarea deciziilor, crearea de amintiri şi îmbunătăţirea atenţiei.

Sursa: UCLA Newsroom

 

Meditaţia îţi oferă putere mentală, mobilitate spirituală şi inteligenţă spirituală

 

Doctorul Psihoterapeut Dr Ron Alexander expune în cartea sa Wise Mind , Open Mind cum că procesul de controlare a minţii, prin intermediul meditaţiei, creşte puterea mentală, mobilitatea şi inteligenţa emoţională.

Sursa Dr. Ron Alexander

 

Meditaţia te face mai puternic în faţa durerii

 

Un grup de cercetători de la Universitatea din Montreal au expus 13 oameni care-l stăpânesc pe ZEN şi 13 oameni care nu practică aşa ceva, dar deţin caracteristici comparabile, la grade egale de căldură dureroasă, în timp ce le-au măsurat activitatea cerebrală într-un scanner de RMN. Ceea ce au descoperit a fost că cei care practicau meditaţia Zen (numită zazen) au raportat o durere scăzută. De fapt, au raportat o durere mai scăzută decât au indicat rezultatele neurologice din urma RMN-ului. Aşadar, chiar dacă creierul lor ar fi primit aceeaşi cantitate de durere, în mintea lor de fapt s-a înregistrat mai puţină.

Surse: Time Magazine, NCBI, David Lynch Foundation

 

Meditaţia opreşte durerea mai bine decât morfina

 

Într-un experiment condus de Centrul Medical Wake Forest Baptist, 15 voluntari sănătoşi, noi în domeniul meditaţiei, au participat la 4 ore de yoga, concentrându-se pe respiraţie. Atât înainte, cât şi după pregătirea în meditaţie, activitatea cerebrală a participanţilor la studiu a fost examinată folosind ASL RMN, în timp ce li s-a instaurat senzaţia de durere, folosind căldura.

Fadel Zeidan, PhD, principalul autor al studiului, explică

“Acesta este primul studiu care arată că doar un pic peste o oră de pregătire în meditaţie poate reduce dramatic atât experienţa durerii, cât şi activarea cerebrală legată de durere. (…) Am descoperit un mare efect – aproximativ 40% reducere în intesitatea durerii şi 57% reducere în neplăcerea venită din durere. Meditaţia a creat o reducere mai mare în durere, chiar peste cea a morfinei sau a medicamentelor de ameliorare a durerii, care în mod normal reduc procentele durerii la aproximativ 25%.”

Sursa Huffington Post

 

Meditaţia ajută la gestionarea ADHD-ului (Tulburare de hiperactivitate cu deficit de atenție)

 

Într-un studiu realizat pe 50 de pacienţi adulţi cu ADHD, grupul care a fost supus la terapie MBCT (terapie cognitivă bazată pe mindfulness) a arătat hiperactivitate scăzută, o impulsivitate redusă şi creşterea abilităţii de „a acţiona conştient”, contribuind la o îmbunătăţire per total în simptomele de neatenţie.

Surse Clinical Neurophysiology Journal, DoctorsOnTM

 

Meditaţia creşte abilitatea de a-ţi păstra atenţia în ciuda distragerilor

 

Un studiu realizat la Universitatea Emory, Atlanta, a demonstrat că participanţii cu mai multă experienţă în meditaţie dau dovadă de o mai bună conectivitate în reţelele cerebrale care controlează atenţia. Aceste relaţii neuronale pot fi implicate în dezvoltarea abilităţilor cognitive, cum ar fi menţinerea atenţiei şi întreruperea distragerilor. Mai mult decât atât, beneficiile acestei practici au fost observate şi în starea normală de conştientizare din timpul zilei, ceea ce vorbeşte despre transferul abilităţilor cognitive „din scaun” în viaţa reală.

Meditaţiei analizată  practicată a fost concentrarea atenţiei asupra respiraţiei.

Sursa Frontiers Journal

 

Meditaţia îmbunătăţeşte modul de învăţare, memoria şi auto-conştientizarea

 

Practicarea pe termen lung a meditaţiei creşte densitatea materiei gri din zone ale creierului asociate cu învăţatul, memoria, auto conştientizarea, compasiunea şi introspecţia.

Sursa NCBI

 

Meditaţia mindfulness îmbunătăţeşte rapid revocarea amintirilor

 

Conform lui Catherine Kerr de la Centrul Martinos pentru Imagistică Biomedicală şi de la Centrul Osher Research, „Meditaţia mindfulness s-a raportat că îmbunătăţeşte numeroase abilităţi mentale, inclusiv revocarea rapidă a amintirilor.”

Sursa PsychCentral

 

Memoria îţi îmbunătăţeşte starea şi bunăstarea psihologică

 

Cercetătorii de la Universitatea Nottingham Trent, UK, au descoperit că atunci când participanţii cu probleme legate de stres şi stări proaste au participat la pregătirea în meditaţie, au simţit îmbunătăţiri în bunăstarea psihologică.

Sursa Link Springer

 

Meditaţia te previne din a cădea prea des în capcana multitasking-ului

 

Multitasking-ul nu este doar un mit periculos al productivităţii, dar este şi o sursă de stres. „Schimbarea de viteză” între activităţi este costisitoare pentru creier, şi induce sentimente de distragere şi nesatisfacţie venite din partea lucrului făcut.

Într-o cercetare condusă de Universitatea Washington şi Universitatea din Arizona, personalului de la Resurse Umane i s-a oferit 8 săptămâni de pregătire fie în meditaţia mindfulness, fie în tehnici de relaxare a corpului, şi li s-a dat un test de multitasking stresant atât înainte, cât şi după pregătire. Grupul de angajaţi care au făcut meditaţie au raportat niveluri mai scăzute de stres şi au demonstrat o mai bună memorie pentru cerinţele realizate; de asemenea, au schimbat cerinţele mai rar şi au rămas concentraţi mai mult timp pe ele.

Sursa ACM Digital Library

 

Meditaţia ajută la alocarea resurselor limitate ale creierului

 

Atunci când creierul are de-a face cu două lucruri cărora să le acorde atenţie, şi sunt unul în continuarea celuilalt (la o diferenţă de jumătate de secundă), de multe ori cel de-al doilea nu este văzut. Acest lucru se numeşte „clipire de atenţie”.

Într-un experiment realizat de Universitatea California, s-a afişat pe ecranul unui calculator o serie de scrisori la întâmplare în succesiune rapidă. În fiecare sesiune apăreau pe mijloc fie unul sau două numere, fie o imagine neagră, participanţii fiind ulterior rugaţi, imediat ce s-a sfârşit şirul, să introducă numerele văzute. Au fost întrebaţi şi dacă au crezut că le-a fost afişat un ecran negru sau nu.

Subiecţii care au urmat 3 luni intense de Meditaţie Vipassana s-a descoperit că deţin un control mai bun asupra distribuirii atenţiei şi percepţia resurselor. Acestea au arătat o mai mică alocare de resurse cerebrale pentru fiecare scrisoare afişată, ceea ce a rezultat în reducerea dimensiunii din „clipirea de atenţie”.

Sursa: PLOS Biology

 

Meditaţia îmbunătăţeşte procesarea vizio-spaţială şi memoria de lucru

 

Cercetarea a demonstrat că după numai 4 sesiuni de pregătire în meditaţie mindfulness, participanţii şi-au îmbunătăţit semnificativ procesarea vizio-spaţială, memoria de lucru şi funcţiile de execuţie.

Sursa ScienceDirect

 

Meditaţia te pregăteşte să faci faţă evenimentelor stresante

 

Un studiu realizat de All India Institute of Medical Sciences, condus de 33 de adulţi care n-au mai practicat niciodată meditaţie a demonstrat că dacă am face meditaţie înainte de un eveniment stresant, efectele adverse ale stresului s-ar micşora.

Sursa The Journal of Alternative and Complementary Medicine

 

Meditaţia creşte conştientizarea asupra minţii tale subconştiente

 

Un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Sussex din Marea Britanie a descoperit că oamenii care practică meditaţia mindfulness simt o pauză mai mare între impulsurile subconştiente şi acţiune, fiind de asemenea mai puţin pasibili la hipnoză.

Sursa New Scientist

 

Meditaţia mindfulness încurajează creativitatea

 

O cercetare de la Universitatea Leiden (Olanda) demonstrează cum practicarea unei meditaţii de tip „monitorizare deschisă” (monitorizarea non reactivă a conţinutului experienţei de la moment la moment) are efecte pozitive asupra creativităţii şi gândirii divergente. Participanţii care au urmat practica s-au descurcat mai bine la o cerinţă în care au fost rugaţi să vină cu idei noi, creative.

Sursa The Journal of Alternative and Complementary Medicine

 

3.Corp şi Sănătate

 

Dacă nu-ţi plac medicamentele, încearcă meditaţia. Este mai bine să previi decât să tratezi.

 

Meditaţia reduce riscul bolilor de inimă şi a accidentelor vasculare cerebrale

 

Cei mai mulţi oameni de pe planetă mor din boli de inimă, mai mult decât orice altă boală.

Într-un studiu publicat la sfârşitul anului 2012, un grup de 200 de indivizi aflaţi la mare risc au fost rugaţi să participe la o oră de educaţie în sănătate, ce promova o dietă mai bună şi exerciţiu fizic sau o oră de Meditaţie Transcedentală. Pe parcursul următorilor 5 ani, cercetătorii care s-au ocupat de pacienţi au descoperit că cei care au urmat ora de meditaţie au cunoscut o reducere de 48% în riscul total de accident vascular cerebral, de infarct sau moarte.

Au subliniat faptul că meditaţia „a scăzut semnificativ riscul mortalităţii, infarctului miocardic şi accidentului vascular cerebral la pacienţii cu boală coronariană. Aceste schimbări au fost asociate cu o tensiune scăzută a sângelui şi cu factorii de stres psiho-social.”

Există şi alte cercetări care au concluzii asemănătoare despre stări de sănătate înrudite.

Surse: Time Magazine, American Heart Association, HealthCentral

 

Meditaţia afectează genele care controlează stresul şi imunitatea

 

Un studiu de la Şcoala Medicală Harvard demonstrează că, în urma practicării a yoga şi meditaţiei, indivizii şi-au îmbunătăţit producţia de energie mitocondrială, a consumului şi a rezistenţei.

Surse: Bloomberg, NCBI, American Psychosomatic Medicine Journal, Journal of International Society of Psychoneuroendocrinology

 

Meditaţia reduce tensiunea arterială

 

Cercetările clinice au demonstrat că practicarea Meditaţiei Zen (cunoscută ca “Zazen”), reduce stresul şi tensiunea arterială ridicată.

Un alt experiment, de data aceasta cu o tehnică numită „răspuns la relaxare” a oferit rezultate asemănătoare, cu 2/3 din pacienţii cu tensiune arterială ridicată demonstrând scăderi semnificative ale tensiunii după 3 luni de meditaţie şi, în consecinţă, o nevoie mai scăzută de medicamente. Aceasta din cauză că relaxarea are ca efect formarea de oxid de azot, ce îţi deschide vasele de sânge.

Sursa: The Journal of Alternative and Complimentary Medicine, NPR News

 

Pregătirea în mindfulness scade tulburările inflamatorii

 

Un studiu realizat în Franţa şi Spania la Centrul UW-Madison Waisman sugerează că practicarea meditaţiei mindfulness oferă o gamă de efecte genetice şi moleculare asupra participanţilor. Mai specific de atât, s-au notat niveluri scăzute de gene pro-inflamatorii, care în schimb s-au corelat cu o recuperare fizică mai rapidă, survenită în urma unei situaţii stresante.

Sursa: University of Winsconsin Madison, HealthCentralMedical News Today

 

Meditaţia mindfulness scade inflamaţia de la nivel celular

 

În cele trei studii de caz de mai jos, grupul care a urmat pregătirea de mindfulness a avut rezultate mai bune la prevenirea inflamaţiei de la nivel celular, faţă de grupul de control.

Sursa ScienceDirect (1), ScienceDirect (2), ScienceDirect (3)

 

 Practica mindfulness-ului ajută la prevenirea astmului, artritei reumatoide şi boala inflamatorie a intestinului

 

Într-o cercetare realizată de neurocercetătorii de la Universitatea Wisconsin-Madison, două grupuri de oameni au fost expuse la diferite metode de control al stresului. Unul din ele a avut parte de pregătire în mindfulness, în timp ce celălalt a primit educaţie nutriţională, mişcare fizică şi terapie prin muzică. Studiul a concluzionat că tehnicile de mindfulness au fost mult mai eficiente în ameliorarea simptomelor inflamatorii, decât alte activităţi care încurajează bunăstarea.

Sursa Medical News Today

 

Meditaţia şi rugăciunea meditativă ajută la tratarea sindromului premenstrual şi a simptomelor de menopauză

 

Aceasta este concluzia a mai mult de 20 de studii controlate luate la întâmplare din PubMed, PsycInfo şi Cochrane Databases, ce includ tehnici de Meditaţie, Rugăciune Meditativă, Yoga, Răspuns de Relaxare.

Sursa: The Journal of Alternative and Complementary Medicine

 

Meditaţia mindfulness reduce riscul apariţiei bolii Alzheimer şi moartea prematură

 

Rezultatele unei cercetări recente, publicată online în revista Brain, Behavior and Immunity, afirmă că doar 30 de minute de meditaţie pe zi nu doar că reduc sentimentul de singurătate, ci şi riscul unei boli de inimă, depresiei, bolii Alzheimer şi moartea prematură.

Sursa HealthCentral

 

Pregătirea în mindfulness ajută pacienţii diagnosticaţi cu Fibromialgie

 

Într-un studiu publicat în PubMed, 11 participanţi care au suferit de Fibriomialgie au urmat o pregătire de 8 săptămâni de mindfulness. Ca rezultat, cercetătorii au descoperit îmbunătăţiri semnificative în starea generală de sănătate a participanţilor şi în simptomele de rigiditate, anxietate şi depresie. Îmbunătăţiri semnificative au fost remarcate şi în numărul de zile raportate ca „simţindu-se bine” şi numărul de zile „lipsite” din cauza Fibriomialgiei.

Sursa NCBI (1), NCBI (2), Psychotherapy and Psychosomatics Journal

 

Meditaţia ajută la gestionarea ritmului cardiac şi a ratei de respiraţie

 

Într-un studiu publicat de Korean Association of Genuine Traditional Medicine, practicanţii „Tehnicii de Meditaţie Integrată Amrita” au demonstrat o scădere semnificativă în ritmul cardiac şi ritmul respirator timp de 8 luni după perioada de pregătire.

Sursa KoreaScience

 

Meditaţia mindfulness ar putea ajuta chiar la tratarea HIV

 

Citând dintr-un studiu de la UCLA:

“Limfocitele, sau spus simplu celulele CD4 T, sunt „creierul” sistemului imunitar, coordonându-şi activitatea atunci când organismul este atacat. De asemenea, sunt celulele atacate de HIV, virusul devastator care provoacă SIDA şi care a infectat aproximativ 40 de milioane de oameni din lume. Virusul distruge încet celulele CD4 T, slăbind sistemul imunitar.

Dar sistemele imunitare ale pacienţilor cu HIV sau SIDA au de-a face cu un alt duşman – stresul, ce poate accelera declinul celulelor CD4 T. Acum, cercetătorii de la UCLA raportează că practicarea meditaţiei mindfulness a oprit declinul celulelor CD4 T în pacienţii cu HIV care suferă de stres, încetinind progresul bolii.

Creswell şi colegii au condus un program de meditaţie mindfulness de 8 săptămâni, bazat pe reducerea stresului (MBSR) şi l-au comparat cu un seminar de control MBSR de-o zi, folosind un eşantion diversificat etnic, de 48 de adulţi identificaţi pozitiv cu HIV din Los Angeles. Participanţii din grupul de 8 săptămâni au arătat că nu au pierdut celule CD4 T, indicând faptul că pregătirea în meditaţia mindfulness poate amortiza declinurile. Prin contrast, grupul de control a arătat scăderi semnificative în celulele CD4 T, de la situaţia dinainte de studiu faţă de cea de după studiu. Astfel de declinuri sunt o  caracteristică a progresiei HIV-ului.

Sursa ScienceDaily

 

Meditaţia te ajută să trăieşti mai mult

 

Telomerii sunt celule esenţiale ale oamenilor care afectează felul în care ne îmbătrânește corpul. Cu toate că cercetarea nu este încă concludentă, există date care sugerează că „unele forme de meditaţie pot avea efecte benefice asupra lungimii telomerilor, prin faptul că reduc stresul cognitiv şi stimularea stresului şi cresc stările pozitive şi factorii hormonali care ar putea susţine conservarea telomerilor.”

Sursa Wiley Online Library

 

Meditaţia ajută la gestionarea psoriazisului

 

Stresul psihologic este un declanşator puternic de inflamaţie. O scurtă meditaţie mindfulness bazată pe reducerea stresului, realizată prin intermediul unei înregistrări audio din timpul unei terapii cu lumină ultravioletă s-a descoperit că poate creşte descompunerea leziunilor psoriazice la pacienţii cu psoriazis.

Surse NCBI ( 1 , 2 )

 

Beneficii de sănătate ale Meditaţiei Transcedentale

 

Există o abundenţă de studii în jurul beneficiilor de sănătate ale Meditaţiei Transcedentale (o modalitate cunoscută de meditaţie). Pe scurt, s-a descoperit că MT

  • Reduce sindromul metabolic (American Medical Association’s Archives of Internal Medicine, June 2006)
  • Ajută la gestionarea efectelor Traumei (Hindustan Times)
  • Longevitate crescută (American Journal of Cardiology , May 2005)
  • Tensiune arterială scăzută la adolescenţii aflaţi la risc (American Journal of Hypertension, April 2004; şi DoctorsOnTM).
  • Reduce ateroscleroza (American Journal of Cardiology, April 2002)
  • Reduce îngroşarea arterelor coronare (Stroke, March 2000)
  • Reduce ischemia miocardică (American Journal of Cardiology, May 1996)
  • Ajută la gestionarea şi prevenirea anxietăţii ( aici şi aici)
  • Ajută la gestionarea colesterolului (DoctorsOnTM)
  • Ajută la tratarea epilepsiei (DoctorsOnTM)
  • Ajută la renunţatul la fumat ( DoctorsOnTM)
  • Creează o stare de odihnă profundă în corp şi minte (Hypertension 26:820-827, 1995)
  • Creşte rezistenţa pielii (Phyysiology & Behavior 35: 591-595, 1985)
  • Claritatea gândirii ( Perceptual and Motor Skills 39: 1031-1034, 1974)

Surse David Lynch Foundation

relatiile si meditatia

 

4.Relaţii

Meditaţia, cu toate că este un exerciţiu solitar, îţi îmbunătăţeşte relaţiile personale şi sociale.

 

Meditaţia de iubire şi bunătate îmbunătăţeşte empatia şi relaţiile pozitive

 

În tradiţiile buddhiste întâlnim practica metta, sau a meditaţiei de iubire şi bunătate, în care practicantul se concentrează pe dezvoltarea unui simţ de bunăvoinţă şi grijă faţă de toate vieţuitoarele. Conform unui studiu de la Universitatea Emory, astfel de exerciţii efectiv îmbunătăţesc abilitatea omului de a empatiza cu alţii, prin intermediul unor modalităţi de citire a expresiilor faciale.

Un alt studiu scoate în evidenţă că dezvoltarea emoţiilor pozitive prin intermediul compasiunii construieşte treptat câteva resurse personale, inclusiv „o atitudine de iubire faţă de sine şi alţii şi include auto acceptarea, sprijinul social primit şi relaţiile pozitive cu alţii”, precum şi „sentimentul de competenţă cu privire la viaţa proprie” şi include „căi de gândire, stăpânirea mediului, scopul în viaţă şi rezistenţa în faţa ego-ului”.

Surse ScienceDaily, NCBI, PLOS One

 

Meditaţia de tip iubire-bunătate reduce şi izolarea socială

 

Într-un studiu publicat în American Psychological Association, subiecţii care au făcut „chiar şi doar câteva minute de meditaţie de iubire şi bunătate au crescut sentimentele de conexiune socială şi pozitivitate faţă de indivizii noi, atât asupra nivelurilor explicite, cât şi implicite. Rezultatele sugerează că această tehnică uşor de implementat poate ajuta la creşterea emoţiilor sociale pozitive şi la scăderea izolării sociale.”

Sursa American Psychological Association

 

Meditaţia creşte sentimentele de compasiune şi scade îngrijorarea

 

După ce au fost supuşi la o pregătire de 9 săptămâni în cultivarea compasiunii (CCT), indivizii au arătat îmbunătăţiri semnificative în toate cele 3 domenii de compasiune – compasiune pentru alţii, primirea de compasiune din partea altora şi auto compasiunea. Într-o situaţie similară, practicanţii au experimentat şi niveluri scăzute de îngrijorare şi suprimare emoţională.

Surse Stanford School of Medicine (de asemenea aici, Sage Journals)

 

Meditaţia mindfulness scade sentimentul de singurătate

 

Un studiu realizat de Universitatea Carnegie Mellon indică faptul că pregătirea în meditaţia mindfulness este utilă în scăderea sentimentelor de singurătate, care în schimb scade riscul de morbiditate, mortalitate şi exprimarea genelor pro-inflamatorii.

Sursa ScienceDirect

 

Meditaţia reduce mâncatul de tip emoţional

 

Oamenii de ştiinţă cred că Meditaţia Transcedentală ajută la gestionarea mâncatului de tip emoţional, lucru care previne obezitatea.

Sursa DoctorsOnTM

mindfulness pentru copii

 

  1. Mindfulness pentru copii

Într-o mare compilare de studii realizate asupra mindfulness-ului în şcoli, MindfulnessInSchools.org a prezentat dovezi bazate pe cercetări pentru următoarele beneficii asupra copiilor:

  • simptome de depresie reduse
  • stres somatic redus
  • ostilitate şi conflicte cu colegii reduse
  • anxietate redusă
  • reactivitate redusă
  • reducerea consumului de substanţe
  • retenţie cognitivă crescută
  • o grijă de sine crescută
  • optimism şi emoţii pozitive crescute
  • auto încredere crescută
  • sentimente de fericire şi bunăstare crescute
  • abilităţi sociale îmbunătăţite
  • somn îmbunătăţit
  • auto-conştientizare îmbunătăţită
  • performanţă academică îmbunătăţită

Au existat şi numeroase rapoarte ale beneficiilor asupra profesorilor şi angajaţilor, inclusiv:

  • calităţi personale îmbunătăţite anume curiozitatea unei minţi deschise, gesturi prieteneşti, empatie, compasiune, acceptare, încredere, răbdare şi fără străduinţă, precum şi abilităţile de concentrare şi acordare precum schimbare a atenţiei.
  • îmbunătăţiri în sănătatea mentală şi fizică, ce tind să urmeze odată ce înveţi mindfulness, inclusiv condiţii relevante în special profesiei de profesor, cum ar fi stresul şi istoveala.
  • auto eficacitate în predare îmbunătăţită
  • sănătate fizică îmbunătăţită
  • abilitate crescută de a oferi sprijin adecvat studenţilor prin faptul că sunt mai motivaţi şi autonomi
  • stres scăzut
  • motivaţie la locul de muncă crescută
  • o memorie spaţială, o memorie de lucru şi atenţie susţinută îmbunătăţite

 

 

6.Diverse

Alte lucruri interesante despre meditaţie:

 

 

7.Concluzie

Pe scurt, ştiinţa confirmă experienţa a milioane de practicieni: meditaţia te menţine sănătos, ajută la prevenirea mai multor boli, te face mai fericit şi îţi îmbunătăţeşte performanţa la practic orice, de la fizic la mental.

Cu toate acestea, pentru a avea parte de maxim de beneficii trebuie să practici meditaţia constant (zilnic).

 

Opinii pentru "Beneficiile Meditației Dovedite Științific – 76 De Lucruri Pe Care Trebuie Să Le Știi"