Angela Nuțu
Psihologia din spatele sărbătorii de Halloween

Psihologia din spatele sărbătorii de Halloween

 

Halloween-ul se joacă cu temerile și fanteziile noastre.

Construim case bantuite și decorațiuni înfricoșătoare pentru a evoca emoții particulare. Noi adulții alegem costume specifice de Halloween pentru a reflecta ceva despre tipologia noastră de personalitate sau despre cum suntem sau am vrea să fim: mai sexy, mai amuzanți, inteligenți samd. Pentru copii, Halloween-ul este un experiment în ceea ce privește gratificarea și negocierea întârziată – ce bomboane să mănânce acum, pe care să le ofer la rândul meu și pe care să le salvez.  Altfel spus, nu este o surpriză că acestă sărbătoare împrumutată de la americani – Halloween – ar putea dezvălui caracteristici interesante ale psihologiei umane.

 

Ce este Halloween-ul de fapt?

Halloween este o sărbătoare de origine celtică, preluată astăzi de multe popoare din lumea occidentală, ea răspândindu-se în secolul al XIX-lea prin intermediul imigranților irlandezi din Statele Unite ale Americii. Este sărbătorită în noaptea de 31 octombrie, deși în unele țări data sărbătorii variază — de exemplu, în Suedia este sărbătorită în prima sâmbătă din noiembrie. Numele provine din limba engleză, de la expresia All Hallows’ Even, numele sărbătorii creștine a tuturor sfinților, sărbătoare cu care Halloweenul a devenit asociat în țările unde predomină creștinismul occidental — catolic și protestant, deoarece în aceste culte creștine ziua tuturor sfinților este sărbătorită pe 1 noiembrie. (sursa Wikipedia) Cu ocazia acestei sărbători, copiii se maschează în vrăjitori, mumii sau alte personaje și colindă pe la case întrebând  „Trick or Treat?” (Păcăleală sau dulciuri?), ca o amenințare că dacă nu li se oferă dulciuri, persoanei colindate i se va juca o farsă. În alte țări Halloween este serbat prin parade și carnavaluri.

 

Dar s-ar putea să fim surprinși de ceea ce se află de fapt în spatele acestei sărbători

De fapt, există o lungă tradiție de a folosi Halloween-ul pentru a arunca o privire asupra minții și comportamentului uman. Haideți să luăm în considerare trei exemple de studii inteligente care utilizează acest evenimet anual pentru a descoperi caracteristicile moralei, credinței și loialității umane.

Într-un studiu publicat în 1976, cercetătorii au observat peste 1000 de copii care făceau diferite trucuri când vizitau casele din Seattle în seara zilei de Halloween. Cercetătorii au fost interesați să înțeleagă condițiile care duc la un comportament „neîngrădit” al acestora: în acest caz, furtul de bomboane de Halloween sau de bani. Una dintre variabilele pe care le-a urmărit acest studiu a fost aceea dacă adultul care a salutat copiii la intrarea într-o casă, le-a cerut și numele complet și adresa, interacționând astfel cu un copil identificabil sau, în schimb, a lăsa fiecare copil să rămână anonim. În orice caz, adultul i-a îndrumat pe copii să se servească fiecare cu o bomboană, iar apoi acesta a plecat, scuzându-se într-o altă cameră.

Fără a cunoaște identitatea copiilor, comportamentul lor a fost înregistrat și  observat. Pentru fiecare copil, observatorul a înregistrat câte bomboane au fost luate, precum și dacă acel copilul a luat bani dintr-un castron cu monede care se afla alături de cel cu bomboane. Aproximativ 30% dintre copii au luat mai multe bomboane, bani sau chiar pe ambele.

Cercetătorii au identificat mai mulți factori care au influențat probabilitatea ca un copil să fure bomboane sau bani. Furtul a fost mai probabil pentru copiii care au rămas anonimi, care erau în grupuri de alți copii, adică nu erau singuri și nu erau însoțiți de un adult. A existat, de asemenea, o influență importantă a comportamentului de la egal la egal: Copiii care făceau parte dintr-un grup au fost mai predispuși să fure dacă primul copil din grupul lor a făcut-o.

Și astfel, plăcerile simple de păcăli oamenii pot dezvălui ceva despre condițiile care susțin comportamentul rău.

 

Aproape trei decenii mai târziu, într-un studiu publicat în 2004, trei psihologi au folosit Halloween-ul pentru a înțelege mai bine modul în care copiii diferențiază fantezia de realitate. În studiu, 44 de copii au auzit despre Vrăjitoarea Bomboanelor în cercul lor de prieteni, chiar înainte de Halloween. De asemenea, copiilor li s-a spus că Vrăjitoarea Bomboanelor le va vizita casa după Halloween pentru a le schimba bomboanele cu o jucărie.

Jumătate dintre copii au primit, de asemenea, „dovezi” pentru existența Vrăjitoarei Bomboanelor. Ei și-au auzit părinții vorbind despre Vrajitoareși cum o pot ajuta pe aceasta să înlocuiască bomboanele, iar în dimineața de după, cei mici au sesizat că unele bomboane au fost înlocuite cu o jucărie.

În ansamblu, 66% dintre copii au susținut că Vrajitoarea Bomboanelor exista doar după Halloween (majoritate copii de 3 ani). Cu toate acestea, copiii mai mari au fost mai sensibili la prezența sau absența dovezilor: cei care au primit dovezi au fost adesea păcăliți, iar cei care nu au primit au fost mai sceptici.

Aceste constatări susține ideea că cei mici sunt indulgenți la vrăjitorii. Nivelurile de credință au fost destul de ridicate, dar cei mai mulți din copii cu vârste fragede nu au fost păcăliți, iar copiii mai mari au fost influențați în mod corespunzător de prezența sau absența unor dovezi suplimentare.

Ultimul exemplu ia în considerare o lucrare publicată la începutul acestui an, în care doi economiști au raportat rezultatele experimentelor de Halloween utilizate pentru a evalua preferințele politice ale copiilor înainte de alegerile prezidențiale din 2008 și 2012. Pentru a face acest lucru, au amplasat două mese cu bomboane la o casă din cartierul liberal din New Haven. O masă a fost decorată cu recuzită din campania lui Obama, iar cealaltă cu recuzită din campania lui McCain (în 2008) și Romney (în 2012).

Copiii care au participat la experiment au fost împărțiți în doua tabere: primei jumătăți i s-a spus că pot merge la masa lui Obama sau la masa lui McCain / Romney și că vor primi aceeași cantitate de bomboane, idifenent de alegere, iar celeilalte jumătăți i s-a spus a spus că vor primi de două ori mai mult bomboane dacă vor alege masa McCain / Romney. Cercetătorii au fost interesați de modul în care copiii vor alege în prima situație, dar și dacă bomboanele suplimentare ar fi suficiente pentru a influența alegerea minorilor.

În ambii ani și în ambele cazuri, majoritatea celor 479 de participanți au ales masa lui Obama. În 2008, 78% dintre copii l-au ales pe Obama atunci când plățile în bomboane au fost echivalente, iar 71% au făcut același lucru chiar și atunci când masa McCain a oferit mai multe bomboane. Același lucru s-a întâmplat și în 2012, când 82% din subiecți au ales masa lui Obama când plățile în bomboane au fost echivalente, iar 78% au ales la fel chiar și atunci când masa lui Romney a oferit mai multe bomboane.

Aceste rezultate sugerează o preferință politică destul de robustă, chiar și printre copiii mici (unii mai mici de 4 ani). De asemenea, rezultatul sugerează că un stimulent pentru bomboane nu este suficient pentru ca majoritatea copiilor să-și schimbe preferința. Interesant, cu toate acestea, este faptul că și copiii mai mari de 9 ani au fost mai dispuși să-și schimbe alegerea pentru mai multe bomboane. Nu este clar dacă aceast lucru reflectă o preferință politică mai slabă sau o apreciere mai bună a valorii suplimentare a bomboanelor și natura relativ inconsecventă a alegerii mesei.

Rezultatele acestui studiu sunt similare cu cele ale studiului prezent și acesta este primul pas în analiza rezultatelor acestui studiu. una din cele două bucăți de bomboane de Halloween.

Aceste trei exemple de cercetări despre Halloween – și ele nu sunt singurele care există – sugerează moduri inteligente prin care putem învăța despre psihologia umană din această tradiție anuală. De asemenea, am atins un punct sensibil în ceea ce privește ideea de șiretlic, astfel, te poți gândi de două ori de acum în colo la aspectele care își guvernează alegerile și credințele, fie că vorbim de sărbătorirea unui eveniment care nu are legătură cu religia și cultura țării din care faci parte, fie că ești împotriva oricărei influențe culturale.

 

Un subiect ce poate fi discutat în acest context al psihologiei care se afllă în spatele sărbătorii de Halloween este modul în care poporul român împrumută obiceiuri, semnificații și sărbători din alte culturi, cu precădere americane.

Halloween se referă, de fapt, la Ziua Tuturor Sfinților. Această zi este celebrată de catolici în fiecare an în data de 1 noiembrie și nu pe 31 octombrie, așa cum este practica americană.

Dacă aruncăm un ochi și în calendarul nostru Ortodox, vom putea observa că noi sărbătorim toți sfinții în prima duminică după Rusalii, adică vara, și în niciuncaz toamna. Mai mult de atât, în perioada Halloween-ului, ortodocsii ar trebui sa-si pomeneasca morții, nu sfinții, dupa cum este trecut în calendar.

Influențe putem găsi și în sărbători precum Crăciun și Paște. Iepurașul de Paște este din ce în ce mai mediatizat și a devenit și un simbol al acestei sărbători în România. Să sperăm că nu vom ajunge să înlocuim tradiționalul miel de Paște cu un curcan American.

Deși nu are regim de sărbătoare, putem aduce vorba și de Black Friday care a devenit deja tradiție în SUA. La noi Black Friday este sărbătorit pe 29 noiembrie și se bucură deja de 3 ani de success. Reducerile masive practicate de magazine sunt vazute cu ochi buni de cumpăratori, care prefer să facă în acestă zi cumpărături pentru tot anul.

In concluzie, oricât de evidente sunt aceste influențe, nu le putem cataloga ca fiind nepotrivite sau dăunătoare în vreun fel. Cu alte cuvinte, ele nu afectează cu nimic bunul mers al societății și nici nu influențează în vreun fel crezul nostru religios sau social. Ba din contră, dacă am încerca să vedem și beneficiile acestor influențe, am observa că rămân în urmă tineri fascinați, copii entuziamați de sculptarea în dovleci și chiar adulți interesați să economisească pentru a cheltui de Black Friday.

Prin urmare, nu avem niciun drept de a judeca opțiunea generației actuale de a sărbători Halloween-ul sau Valentine’s Day, pentru că, până la urmă, fiecare dintre noi are un liber arbitru și își alege singur sursa de distracție (atâta timp cât nu îi afectează pe cei din jur), iar traditiile, oricât am încerca să negăm, creează conexiuni umane, creează sentimentul de aparteneță la un grup și leagă oamenii și comunitățile.

In final, ceea ce contează este păstrarea autenticității și valorilor personale. Nu trebuie să ducem la extrem nici supraaprecierea și nici subestimarea propriei culturi. Până la urmă suntem rezultatul unui proces de influență.

 

 

Opinii pentru "Psihologia din spatele sărbătorii de Halloween"